Arhiva pentru decembrie, 2008

Emisferele cerebrale

decembrie 1, 2008

Emisferele Cerebrale

(Telencefal sau creierul mare)

Reprezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos central (SNC).

a) Configuratia externa

Cerebel, lob occipital, lob parietal, girus postcentral, girus precentral, sant central (Rolando), lob frontal, sant lateral (Sylvius), lob temporal.

b) Configuratia interna si functiile

Substanta cenusie este dispusa atat la baza emisferelor cerebrale, unde formeaza ganglionii bazali (corpi striati) cat si la exterior, unde formeaza scoarta cerebrala (cortexul cerebral).

Principalele roluri ale corpilor striati sunt:

  • contribuie la constituirea caii extrapiramidale

  • inhiba tonusul musculaturii striate

  • contribuie la realizarea miscarilor stereotipe, automate, comandate de cortex si la reglarea miscarilor de ansamblu (intensifica sau inhiba activitatea centrilor nervosi motori astfel incat miscarile initiate sa fie adaptate nevoilor curente)

  • excita o influenta moderatoare generalizata asupra miscarilor active comandate de cortexul cerebral

Scoarta cerebrala (neocortexul) reprezinta segmentul superior de coordonare, control si integrare a organismului in mediul de viata.

Contine sistemul limbic, de forma unui arc de cerc, dispus in jurul diencefalului. Sistemul limbic are conexiuni cu analizatorul olfactiv, mezencefalul, hipotalamusul si cu unii nuclei talamici.

Principalele roluri sunt:

  • zonă de proiectie primara si de integrare a aferentelor olfactive

  • controlează si reglează, in asociere cu hipotalamusul, activitatea vegetativă si endocrină, contribuind la mentinerea homeostazei mediului intern

  • intervine in coordonarea comportamentului afectiv emotional si instinctual (alimentar si sexual)

  • intervine in functia de recompensă-pedeapsă manifestată prin controlul unor miscari somatice legate de actul alimentatiei si al comportamentelor -> ppe baza acestei functii se elaboreaza motivatiile interne care favorizeaza formarea de deprinderi intelectuale si fizice necesare in actul invatarii

  1. Neocortexul receptor este zona de proiectie corticală a sensibilitatilor specifice. Cuprinde arii senzitive (somestezice) si senzoriale (vizuala, olfactiva, auditiva, gustativa, vestibulara).

Proiectia corticala senzitiva are aspectul unui omulet deformat (homunculus senzitiv) doarece suprafata de reprezentare a fiecarei regiuni a corpului este proportionata cu densitatea receptorilor si nu cu marimea ei. In consecinta, cele mai intinse reprezentari le au buzele, linba si mana.

  1. Neocortexul motor cuprinde ariile corticale ce trimit impulsurile motorii la nucleii motori ai nervilor cranieni, ai nervilor spinali si diversilor centri subcorticali

Reprezentarea corticala motorie (homunculus motor) este situata in aria motorie principala si este similara celei senzitive, avand o suprafata mult mai mare pentru mână comparativ cu alte regiuni ale corpului. Datorita incrucisarii cailor de proiectie, ariile motorii si senzitive sunt responsabile de coordonarea regiunilor din jumatatea contralaterala a corpului.

  1. Neocortexul vegetativ cuprinde ariile motorii vegetative care formeaza aria prefrontala. Reprezentarea corticala a neocortexului vegetativ este asemanatoare celei somatomotorii.

  2. Neocortexul de asociatie indeplineste functii psihice. Excitarea acestor zone nu arenici efecte senzitive, nici motorii. Cuprinde:

  • Aria de asociatie prefrontala cu functie vegetativa, dar si in determinarea personalitatii

  • Aria de asociatie temporala cu rol in memoria vizuala, in reactiile emotionale si in activitatea sexuala

  • Aria de asociatie parietooccipitala care realizeaza integrarea superioara a sensibilitatii somatice

Substanta alba, situata la interior, este formata din 3 tipuri de fibre mielinizate:

  • de proiectie, care leaga scoarta cu etajele inferioare ale nevraxului; sunt senzoriale si motorii

  • comisurale, care leaga intre ele cele 2 emisfere

  • de asociatie, care fac legatura intre diferite zone ale aceleiasi emisfere

Reflexele corticale sunt: neconditionate (innăscute) si conditionate (dobandite prin invatare).

Reflexele neconditionate: reflexul salivar, respiratia, stranutul, tusea, reflexele de flexie la stimuli durerosi, instinctele.

Reflexele conditionate: reflexul auditivo-salivar sau vizual-salivar

Activitatea scoartei cerebrale este expresia a 2 procese esentiale: excitatia si inhibitia.

Excitatia este procesul prin care activitatea efectorilor este provocata, mentinuta sau intensificata.

Inhibitia este un proces cortical opus excitatiei si este urmata de diminuara, intarzierea sau incetarea temporara a activitatii efectorului

Arcul reflex

decembrie 1, 2008

Arcul reflex parasimpatic

Receptori

  • se numesc interoceptori si se clasifica, dupa natura excitantului, in: baro-, chemo-, osmo-, volo- si algoreceptori

Calea aferenta

  • pentru parasimpaticul cranian este formata din dendritele si axonii neuronilor viscerosenzitivi de pe traiectul nervilor cranieni

  • pentru parasimpaticul sacral este formată din dendritele si axonii neuronilor viscerosenzitivi din ganglionii spinali

Centrii nervosi

  • sunt reprezentati de neuronii vegetative parasimpatici din trunchiul cerebral si din coarnele laterale ale maduvei spinarii din regiunea sacrala

  • sunt coordonati de nucleii vegetative din cortexul cerebral frontal

Calea eferenta

  • este formata din axonii neuronilor din centrii nervosi (fibre preganglionare) si din axonii scurti ai neuronilor din ganglionii parasimpatici din vecinatatea viscerelor sau din peretii acestora (fibre postganglionare)

Arcul reflex simpatic

Receptori

  • se numesc interoceptori si se clasifica, dupa natura excitantului, in: baro-, chemo-, osmo-, volo- si algoreceptori

Calea aferenta

  • este reprezentata de dendritele si axonii neuronilor viscerosenzitivi din ganglionii spinali

Centrii nervosi

  • sunt reprezentati de neuronii vegetative simpatico din coarnele laterale ale maduvei

  • sunt coordonati de nucleii vegetative din portiunea posterioara a hipotalamusului care, la randul lor, sunt coordonati de centrii vegetative din cortexul cerebral frontal si din hipocamp

Calea eferenta

  • este formata din axonii neuronilor vegetativisimpatici din centrii medulari si din axonii neuronilor din ganglionii simpatico laterovertebrali si viscerali care formeaza fibre preganglionare si fibre postganglionare (deci din 2 neuroni: preganglionar si postganglionar)

DIENCEFALUL (creierul intermediar)

decembrie 1, 2008

Este situat in prelungirea trunchiului cerebral, sub emisferele cerebrale, si este ormat din urmatoarele mase de substanta nervoasa: talamus, metatalamus, subtalamus, epitalamus, si hipotalamus

Configuratia externa

Prezinta doua fete:

    1. bazala, ce contine printre alte formatiuni, chiasma optica, tracturile optice si hipofiza;
    2. posterioara, acoperita de emisferele cerebrale, contine printre alte formatiuni epifiza si talamusul

      Configuratia interna

      Cele cinci mase de substanta nervoasa contin formatiuni alcatuite din substanta cenusie si substanta alba, care formeaza fibre aferente, eferente, si internucleare

      Functiile diencefalului

      Indeplineste 2 functii: statie de releu pe traseul cailor senzitive si senzoriale, si este centrul de integrare pentru functiile vegetative. Activitatea sa este coordonata de cortexul cerebral.

      Talamus:

      1. Reprezinta statie de releu (al treilea neuron) pentru toate caile ascendente ale sensibilitatilor specifice: entero, proprio, si interoceptive. Fac exceptie caile: acustica, vizuala si olfacitva
      2. Realizeaza conexiuni subcorticale
      3. Realizeaza conexiuni cu ariile corticale de asociatie

      Metatalamus:

      1. Reprezinta o statie de releu pe traseul cailor vizuala si acustica

      Subtalamus:

      1. Din punct de vedere functional, apartine sistemului extrapiramidal, avand rol in stabilizarea activitatii motorii intitiate in ariile corticale extrapiramidale

      Epitalamus:

      1. Coordoneaza reflexele motorii si secretorii digestive
      2. Coordoneaza reflexe olfactivo-somatice
      3. Actioneaza asupra complexului hipotalamo-hipofizar

      Hipotalamus:

      1. Controleaza si integreaza functiile vegetative
      2. Mentine homeostazia
      3. Regleaza temperatura corpului si aportul alimentar si hidric
      4. Regleaza bioritmul somn-veghe (ritmul nictemeral)
      5. Regleaza comportamentul afectiv-emotional si sexual

      Caile Medulare Ascendente

      decembrie 1, 2008

      Sensibilitatea Exteroceptiva

      Tip de sensibilitate: Tactila grosiera (protopatica) si presionala

      Tact (fascicul): Spinotalamic anterior

      Receptori: terminatii senzitive de la baza foliculilor pilosi / corpusculi Meissner / discuri Merkel

      Protoneuron: ganglionii spinali

      Deutoneuron: cornul posterior

      Traiect (cordon): cordon anterior opus

      Al treilea neuron: talamus

      Proiectie corticala: aria senzitiva primara

      Functii: conduce informatii tactile grosiere si de presiune usoara


      Tip de sensibilitate: Termica si dureroasa

      Tact (fascicul): Spinotalamic lateral

      Receptori: terminatii nervoase libere/ corpusculi Krause pentru rece si Ruffini pentru cald / receptori pentru durere

      Protoneuron: ganglionii spinali

      Deutoneuron: cornul posterior

      Traiect (cordon): cordon lateral opus

      Al treilea neuron: talamus

      Proiectie Corticala: aria senzitiva primara

      Functii: conduce informatii termice si dureroase

      Tip de sensibilitate: Tactila fina (epicritica) si vibratorie

      Tact (fascicul): spinobulbar Goll si Burdach

      Receptori: corpusculi Meissener pentru tact/corpusculii Vater-Pacini pentru vibratii

      Protoneuron: ganglioni spinali

      Deutoneuron: nucleii Goll si Burdach din bulbul rahidian

      Traiect (cordon): cordonul posterior direct

      Al treilea neuron: talamus

      Proiectie Corticala: aria senzitiva primara

      Functii: conduce informatii tactile fine si vibratii

      Sensibilitatea Proprioceptiva

      Tip de sensibilitate: Proprioceptiva constienta

      Tact (fascicul): spinobulbar Goll si Burdach

      Receptori: fusuri neuromusculare / organe tendinoase Golgi / corpusculi Vater-Pacini / terminatii nervoase libere

      Protoneuron: ganglionii spinali

      Deutoneuron: nucleii Goll si Burdach din bulbul rahidian

      Traiect (cordon): cordon posterior direct

      Al treilea neuron: talamus

      Proiectie Corticala: aria somato-senzitiva 1

      Functii:conduce informatiile de la proprioceptorii din mushci, oase, articulatii, aponevroze, necesare coordonarii miscarilor constiente

      Tip de sensibilitate: Proprioceptiva Inconstienta

      Tact (fascicul): spinocerebeloase posterior si anterior

      Receptori: fusuri neuromusculare / corpusculi Pacini / corpusculi de tact si presiune

      Protoneuron: ganglionii spinali

      Deutoneuron: cornul posterior

      Traiect (cordon): cordoanele laterale direct si opus

      Al treilea neuron:  -

      Proiectie Corticala: paleocerebel

      Functii:conduce informatii proprioceptive inconstiente necesare coordonarii tonusului muscular

      Sensibilitate Interoceptiva

      Tip de sensibilitate: Interoceptiva

      Tact (fascicul): Spinotalamic anterior si lateral

      Receptori: Interoceptori / terminatii nervoase libere din viscere

      Protoneuron: ganglionii spinali

      Deutoneuron: cornul posterior

      Traiect (cordon): cordoanele anterior si lateral incrucisat

      Al treilea neuron: talamus

      Proiectie Corticala: ariile senzitive primara si secundara

      Functii: conduce informatiile de la viscere

      Proprietatiile Neuronului – Sinapsa

      decembrie 1, 2008

      1. Excitabilitatea

      Capacitatea materiei vii de a raspunde prin manifestari specifice la actiunea stimulilor.

      Se caracterizeaza prin urmatorii parametrii:

      • Intensitate prag a stimulilor (reobaza): reprezinta intesitat ea minima necesara unui stimul pt a produce un influx nervos. Stimulii cu intesitate inferioara se numesc subliminali si nu produc influx nervos. la stimulari repetate, stimulii subliminali produc fenomenul de sumatie care produce excitatie. Stimulii cu intesitate superioara, supraliminali, au acelasi efect ca reobaza (legea tot sau nimic)
      • timpul util = timpul minim necesar unui stimul cu intesitate prag pt a genera un influx nervos
      • cronaxia = timpul necesar unui stimul supraliminal dublu reobazei sa produca un influx nervos (10-30 de ori mai mic)
      • labilitatea = capacitatea neuronului de a raspunde la un anumit numar de stimuli/ unitate de timp
      • perioada refractara = proprietatea unui neuron de a nu raspunde la un stimul nou in timpul raspunsului la un stimul anterior
      • bruschetea = rapiditatea stimulului

      2. Conductibilitatea

      Capacitatea de autopropagare a influxului nervos prin axon spre alt neuron sau efector.

      3. Sinapsele

      Componente:

      • Componenta presinaptica (buton axonal): contine vezicule cu mediator chimic
      • Fanta sinaptica: reprezinta spatiul dintre membrana plasmatica a butonilor axonali si cea a componentei postsinaptice.
      • Componenta postsinaptica: este reprezentata de corpul celular, dendritrele sau portiunea initiala a axonului unui neuron, respectiv de sarcolema fibrei musculare striate

      Clasificarea sinapselor:

      Din pct de vedere functional:

      • Cu transimitere chimica: adrenergice/colinergice
      • Cu transmitere electrica

      Din pct de vedere al efectului:

      • Excitatorii
      • Inhibitorii

      Dupa structurile implicate:

      • Interneuronale
      • Neuron-receptor
      • Neuron-efector

      Follow

      Get every new post delivered to your Inbox.